Muntii Valcan se situeaza in sectorul SV al Carpatilor Meridionali . Impeuna cu Muntii Mehedinti ei inchid la S arcul carpatic cuprins intre Jiu si Dunare . Culmea principala se inalta la peste 1400 m.. In partea de est se remarca grupul inaltimilor Straja -Mutu , iar in extremitatea de vest Creasta Oslei.
Spre nord Muntii Valcanului sunt limitati de Jiul de Vest , care ii separa de Muntii Godeanu ( intre Pasul Jiu-Cerna si gura Vaii Soarbele), apoi de Muntii Retezat intre gura Vaii Soarbele si Campu lui Neag.
De la Iscroni cele doua rauri formeaza Jiul, rîu puternic ce patrunde spre sud in Defileul Lainici , care formeaza limita estica a Muntilor Valcan.
Limita sudica a Muntilor Valcan poate fi considerata directia Bumbesti -Runcu -Tismana -Pades.
Limita vestica porneste cam din dreptul localitatii Closani , apoi urca spre izvorul Motrului , pana sub Varful Alunul , lasand astfel la SV Muntii Mehedinti .
RELIEF
Culmea principala a Muntilor Valcan se inalta brusc din defileul Jiului (500-550 m) la 1.548 m in Varful Candetu. Din acest varf golas serpuieste spre SV muntele Dumitra si Varful Tenia (1.671 m ), atingand 1621 m in Pasul Valcan. Din Pasul Valcan coboara in Saua lui Loghin, urca lin la Varful Lui Loghin (1.560 m ) si Varful Cartianu (1.538 m), apoiu se inalta brusc, mai stancoasa, la 1.868, in Varful Straja , al doilea ca marime din masiv. Creasta se mentine relativ inalta si peste Varful Mutu (1.737 m); de la Varful Verde (1.627 m) scade treptat pana in saua La Paru de Fier (1.468 m). Catre SV culmea principala cedeaza iarasi din inaltime in saua Carloabele la 1.372 m. De aici insa inaltimea creste din nou spre Sigleul Mic (1.581 m) si mai ales spre Sigleul Mare (1.682 m). Din acest varf cu o vedere excelenta spre Retezat , culmea principala sufera o inflexiune foarte accentuata spre sud. Dintre ramificatiile nordice ( in medie 4-5 km lungime ) se remarca culmile Tenia -Dambu Casilor -Piatra Radului -Merisoru , Mutu -Arvinte, Coarnele -Negrii. Ramificatiile sudice (15 km lungime) coboara in trepte spre depresiunea gorjana . Dintre acestea se remarca culmile : Tenia -Horezu -Zanoaga -Ulmu , Gura Plaiului -Muncelul, Plaiu Mare -Piva .
Mai remarcam culmea Macrisu -Plescioara, ramificatia estica din culmea principala , alcatuita in parte din calcare .
ALCATUIRE GEOLOGICA
In cea mai mare parte , acesti munti sunt alcatuiti din sisturi cristaline, complexul clorito-sericitos in care se separa o serie mai putin metamorfozata, constituita din conglomerate , cuartite si calcare cristaline. In zona culmii principale mai apar roci din complexul amfibolitic (Muntii Zanoaga , Vârful -Straja ). Un loc important il ocupa granitul , intalnit pe versantul sudic oltean. Marginea sudica a Muntilor Vâlcan este formata din calcar care se reflecta in peisaj prin fâsia Cheile Vaidei -Piatra Lesului. De asemenea, pe latura sudica apar calcare care ocupa o suprafata mai mare. Zona calcaroasa prezinta interes deosebit pentru formele carstice care se concentreaza in aceasta zona : chei , pesteri , doline , sorburi. Inâltimea destul de joasa a Muntilor Valcan a facut ca ei sa nu fie afectati de glaciatia cuaternara , cum sunt muntii vecini (Retezat , Parang).Totusi se pot observa unele fenomene periglaciare pe Muntele Straja, si mai putin pe Arcanu si Nadaia.
RETEAUA HIDROGRAFICA
Toatele epele curgatoare cu obarsia in Muntii Vâlcan sunt tributare Jiului direct sau indirect. Jiul, cu o suprafata de colectare de 10.070 km patrati si cu o lungime de 331 km se formeaza la Iscponi, prin unirea Jiului de Vest cu Jiul de Est. Izvorul principal , Jiul de Vest , care culege si toate pâraiele din sectorul nordic al Muntilor Vâlcan , izvoraste in caldarea Soarbele. Pâna la Iscroni cei mai importanti afluenti sunt pe partea dreapta: Sarba, Valea de Pesti , Balomirul , Merisoara. Susita isi trage izvoarele de sub vârful Straja prin pâraiele Amaru si Cartianu. Dupa un parcurs lung pe o vale ingusta formeaza Cheile Susitei,apoi pe cele de la Vaidei. Sohodolul , dupa ce strabate un traseu lung in munti si aduna o serie de afluenti ( Podul, Plesul), taie cheile Patrunsa si Vidra si razbate in depresiunea gorjana pri Cheile Sohodolului.
CONDITII CLIMATERICE
Muntii Vâlcan sunt sub influenta circulatiei de mase de aer sudic , SV si V. Temperatura medie anuala este de +8 -10,2 grade C. Pe culmea principala media temperaturii anuale este de +3…+4 grade C. Temperatura medie multianuala a lunii iulie variaza in functie de altitudine . La poalele muntilor gasim circa +18 grade C , ca pe culmea principala , mai ales pe Straja , sa scada la +10 grade C . Temperatura medie multianuala a lunii ianuarie variaza de asemenea ; la poalele sudice ale muntilor este -2 grade C , iar pe culmea principala -5 grade C .
Zapada cade de obicei pe culmile inalte formând un strat continu mai ales din noiembrie . Se mentine in special in lunile februarie -martie, perioada favorabila practicarii sporturilor de iarna . Ultimele petice de zapada se curata pe Oslea si Straja in aprilie -mai.
VEGETATIE SI FAUNA
Altitudinea mai mare din partea de V ( Oslea ) si de E (Straja ) si mai coborata in partea centrala la care se adauga prezenta rocilor calcaroase, duc la diferentierea covorului vegetal pe verticala . Pe versantul sudic fagetele vegeteaza pure sau in amestec cu gorunul, mai rar cu bradul. Diseminat apare si molidul .In zona de limita , fagetele sunt marginite de un brau ingust de molizi .
Pe terenurile calcaroase se dezvolta tufarisuri de corn, mojdrean, lemn câinesc, darmax, paducel, maces , liliac salbatic.
Pe versantul nordic in partea inferioara si mijlocie intâlnim fagul; subordonat apar bradul si molidul.
La limita superioara a padurii se intinde domeniul pajistilor . Pajistile sunt invadate de tufe de ienupar, afin , merisor, coacaz si foarte rar smirdarul. Pe stanci plantele devin pitice sau se strang in pernite viu colorate , cantand adapost , cum sunt : ochii soricelului, laptele stancilor.
Fauna Muntilor Valcan este foarte variata si foarte bogata..Din lumea pasarilor , botgrosul, huhurezul, lastunul, acvila tipatoare, uliul, sunt mai des intalnite de drumeti.
Pestii sunt bine reprezentati in apele de munte , mai cu seama prin pastrav , mreana si moioaga .Dintre reptile intalnim vipera comuna si vipera cu corn . Mamiferele sunt reprezentate prin pisica salbatica , vulpea , lupul veverita , mistret, capriorul, liliacul, rasul, ursul.
In ultimul timp capra neagra, al carei efectiv a crescut in Muntii Retezat, trece in mod natural si in Oslea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu